Într-o Românie a cătușelor, să (mai) vorbim (și) despre libertate! (Partea I) (Ne)Respectarea libertății individuale – aspecte filosofice, juridice și consecințe psiho-sociale

Ce este libertatea și cum se traduce în termeni juridici

Libertatea în general, respectiv libertatea psihică în mod particular, reprezintă o valoare socială ocrotită juridic și reglementată la nivel național și internațional ca unul din drepturile principale, dat fiind faptul că este o „condiție a existenței omului, a dezvoltării acestuia, a evoluției sale fizice și mentale echilibrate” (H. Diaconescu, R. Răducanu – “Infracțiuni contra libertății persoanei, conform Noului Cod penal”).

Așadar, dezideratul omului de a fi liber și de a-și apăra libertatea sub toate formele ei are ca fundament atât condiția (nevoia) sa biologică, dar și necesitatea de a se înțelege pe sine și de a înțelege lumea în care trăiește, respectiv de a acționa și de a-și gestiona comportamentul în virtutea acestei comprehensiuni esențiale, chiar vitale pentru individ și societate.

Înainte de a deveni un drept fundamental al omului, libertatea a fost un atribut intrinsec ființei umane, însuși procesul de civilizare al societății reprezentând o dovadă a necesității stabilirii libertății ca valoare juridică, în sensul în care, după cum constata Kant în „Critica rațiunii practice”, libertatea reprezintă o proprietate a voinței și o bază a acțiunii și moralității, dar mai ales în ideea în care libertatea este facultatea omului de a hotărî asupra propriei vieți și asupra propriei sale existențe sociale, nu însă fără a respecta, în același timp și în aceeași măsură, drepturile celorlalți indivizi și a nu aduce atingere libertății acestora.

Importanța dreptului la libertate al persoanei reiese inclusiv din faptul că valoarea de libertate este garantată juridic în (aproape) toate ramurile dreptului românesc (constituțional, civil și procesual civil, administrativ, comercial, dreptul mediului, dreptul securității sociale, penal și procesual penal), în legislația europeană și cea internațională acest drept având, de asemenea, un loc și un rol principal.

Consecințele sociale ale încălcării dreptului la libertate

„Necunoașterea, nesocotirea, înlăturarea, suprimarea libertății individuale reprezintă nu numai oprimarea persoanei, ci, mai mult decât atât, frânarea, blocarea progresului social. Pe de altă parte, afirmarea și exercitarea libertății individuale, manifestarea și acțiunea persoanei fără nicio limită, fără o reglementare, duce în mod inevitabil la căderea societății în anarhie, la destrămarea unității reprezentate de societatea civilizată. […] Componentă a libertății persoanei, libertatea psihică este definitorie, esențială pentru evoluția, comportarea echilibrată a omului în realizarea oricărei activități. Ea poate fi grav vătămată, lezată, înlăturată chiar prin amenințare.” (H. Diaconescu, R. Răducanu – “Infracțiuni contra libertății persoanei, conform Noului Cod penal”)

Reglementări juridice ale valorii de libertate, național și internațional

În dreptul românesc, la fel ca și la nivel mondial, libertatea, cel puțin teoretic din păcate, face obiectul a numeroase reglementări. Noul Cod penal ocrotește valoarea de libertate prin incriminarea infracțiunilor care o limitează sau suprimă, fizic și psihic deopotrivă, cum ar fi cele contra libertății persoanei, traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile sau infracțiunile contra libertății și integrității sexuale (art. 205-223), care se regăsesc în capitolul „Infracțiuni contra persoanei”.

De asemenea, în Constituția României există multiple articole (232529303949) care fac referire la libertatea individuală, a conștiinței și a exprimării, la libera circulație, dar și la libertatea întrunirilor sau la cea economică, făcând parte din capitolul „Drepturile și libertățile fundamentale.

La nivelul Uniunii Europene, libertatea este reglementată juridic atât în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin art. 3-5 și 9-11, care reiau și completează dispozițiile din legislația românească referitoare la ocrotirea libertății fizice și psihice, mai exact a celei de gândire, exprimare, conștiință, religie, asociere, cât și prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 4-6, 10-13, 15-16, care adaugă celor deja amintite reglementări despre libertatea artelor, a științelor și a alegerii ocupației.

Legislația internațională conține, de asemenea, numeroase dispoziții care ocrotesc valoarea de libertate, cum ar fi art. 1, 3-5, 13, 18-23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Pe lângă libertățile de bază, reglementările internaționale le pun în lumină pe cele de liberă circulație și manifestare, respectiv liberul acces la viața culturală a comunității, accentul căzând pe susținerea dezvoltării depline și armonioase a individului și a societății.

 Sursă imagine: Gerd AltmannPixabay

 Articol publicat pe Juridice.ro: https://www.juridice.ro/541093/intr-o-romanie-a-catuselor-sa-mai-vorbim-si-despre-libertate-partea-i-nerespectarea-libertatii-individuale-aspecte-filosofice-juridice-si-consecinte-psiho-sociale.html