A fost odată, ca niciodată, o legendă…

Zi neagră în România pe 13 decembrie 2020. Nu (numai) pentru că Nichita Stănescu a împlinit 37 de ani de eternitate, ci (şi) pentru că renumitul chirurg, Doctor Iosif Koszeghi, a plecat dintre noi, îmbrăcând în doliu oraşul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ şi întreaga lume medicală românească.

O mare şi neaşteptată pierdere pentru colegi şi pacienţi, pentru toţi cei care l-au cunoscut şi îndrăgit, pentru cei pe care i-a îngrijit, îndrumat, vindecat şi salvat cu dedicare şi har, medicul trupurilor şi prietenul necondiţionat al sufletelor noastre va opera, de acum, în Ceruri.

Medicul Koszeghi şi-a iubit profesia şi a trăit pentru aceasta şi pentru oameni zeci de ani de sacrificii care ar fi continuat mult timp cu aceeaşi pasiune, aceeaşi compasiune, acelaşi profesionalism, acelaşi altruism. Omul extraordinar Iosif a iubit viaţa, cu bune şi rele, deseori nu uşoară pentru el, şi spunea că viaţa îl iubeşte la fel de mult.

Din nefericire, salvatorul nostru nu a putut fi salvat, deşi noi îl consideram invincibil, imun, etern. Comunitatea noastră a rămas săracă şi neconsolată fără această forţă umană pe care a reprezentat-o cel care a condus, timp de trei mandate, Colegiul Medicilor din judeţul Neamţ.

Nenumăraţii prieteni care apelau, zi şi noapte, la bunăvoinţa şi expertiza prietenului medic-chirurg, printre care şi subsemnata, familia mea şi mulţi cunoscuţi ai noştri, înţeleg şi înţelegem, mai mult ca oricând, ce a însemnat prezenţa Doctorului Iosif Koszeghi în oraşul şi judeţul nostrul, în vieţile noastre.

În acest an pandemic, iar azi cu atât mai mult, înţelegem că trebuie să luptăm pentru “vindecarea” sistemului medical românesc, o luptă prioritară în faţa oricărei alteia, un sistem pe care însuşi Domnul Doctor şi l-a dorit cât mai sănătos şi a contribuit consistent la această însănătoşire care durează şi va mai dura.

Pe 13 decembrie, urbea şi ţara noastră au pierdut una din valorile de prim rang uman, medical, profesional. Vor mai fi multe de spus despre viaţa tumultoasă şi câştigată (mai ales) pentru pacienţi, poate despre ceea ce medicul dedicat inclusiv cercetării în medicină avea în pregătire şi nu a apucat să mai arate lumii.

Povestea sa nu va putea fi epuizată niciodată, nici calitativ, nici cantitativ, dar pentru ceea ce ne-a dăruit în cei aproape 40 de ani de activitate cu vocaţie autentică, să înălţăm, cu smerenie şi admiraţie, o rugăciune fierbinte din adâncul inimii pentru eroul nostru adoptat-pietrean!

Să-i păstrăm, pentru totdeauna, respectul memoriei şi amintirea caldă, aşa cum s-a comportat el cu fiecare dintre noi!

Iosif Koszeghi a fost şi rămâne o legendă, un model de umanitate, chiar genialitate şi universalitate, o poveste mereu vie despre a te pune, cu bucurie şi curaj, în slujba vieţilor celorlalţi, în ciuda nelipsitelor lupte ale propriei vieţi.

Dumnezeu să aşeze sufletul dragului nostru Iosif în loc minunat întru veşnicie! Vom rămâne mereu alături de fiica sa deosebită şi familia lui, iar el va rămâne mereu viu, la loc de cinste, în memoria noastră!

Cu recunoştinţă infinită şi dor nestins, jurnalist Maia Cristina şi fam. Judecător Moroşanu.