Via Veritas Vita – poveste fără sfârşit

A fost odată, demult, o poveste fără-nceput – cea mai frumoasă poveste de Crăciun.

Veneau călare, de la Răsărit, Trei Crai, reprezentând Tinereţea, Maturitatea, Senectutea. Ei erau conduşi de o Stea, în căutarea Căii, a Adevărului şi a Vieţii, sosind la Ierusalim în timpul domniei lui Irod, rege al Iudeei, pentru a i se închina regelui nou-născut al iudeilor.

În miez de noapte înstelată, îngeri de lumină le-au vestit de sus, din Ceruri, că s-a născut cel mai mare împărat al lumii, dar lipsit de bogăţii materiale, care va mântui sufletul omului de păcate, purtând o coroană nu de aur, ci de spini.

Cei Trei Magi – preoţi şi astrologi persani, i-au adus daruri Pruncului Iisus Hristos născut în iesle, primind, la rândul lor: o piatră magică din care izvora foc, o icoană din metal şi lemn care nu putea să ardă şi o pâine, reprezentând hrana spirituală a Iubirii de aproape.

După tainica închinare şi adoraţia noului rege alături de mama sa, Fecioara Maria, şi de tatăl său pământesc, Iosif, cei Trei Magicieni care au descoperit Constelaţia Alfa şi Omega şi-au continuat drumul, trecând pe la Fântâna Miraculoasă unde poposise şi Maica Domnului Iisus. Aici, în adâncul apei, se oglindea Steaua călăuzitoare, dar strălucirea ei putea fi văzută numai dacă Fântâna era acoperită și doar de către cei cu inima curată, pe sub acoperământ.

În acel ţinut sfânt al timpurilor biblice, Magii au avut un vis în care Dumnezeu îi avertiza despre intenţia lui Irod de a ucide pruncii nou-născuţi. Astfel, Magii de la Răsărit au urmat altă Cale la întoarcere, pentru ca Iisus să nu poată fi găsit de regele Iudeei. Apoi au călătorit în India, unde au devenit creştini.

Cei Trei Crai ne-au Revelat în inimi Constelaţia Iubirii, iar noi numai privind în Fântâna Interioară putem zări, cu fascinaţie şi evlavie, icoana Stelei eterne a celui care ne va mântui.

Au fost odată Trei Magicieni ai sufletului meu, Eroi care au purtat nume de sfinţi – toate începând cu „I”… de la Iubire: Ioan, Iosif, Iustin. Lor le păstrez pentru totdeauna, în ieslea sacră a spiritului meu, cele Trei Daruri Magice, căci în fiecare din ei am (re)descoperit Steaua regelui Iisus şi prin ei îmi regăsesc an de an, clipă de clipă – Via, Veritas, Vita…

A fost odată o poveste Adevărată despre Steaua care a Răsărit demult… şi străluceşte, azi mai vie ca oricând, în sufletele noastre, fără de-nceput şi fără de sfârşit…


În prima zi de Crăciun sărbătorim Naşterea Mântuitorului Iisus.

A doua zi de Crăciun sărbătorim pe Fecioara Maria, Maica Preacurată a Domnului Iisus Hristos.
A treia zi de Crăciun sărbătorim pe Iosif, tatăl pământesc al Pruncului Iisus.

Cea de-a 12-a noapte sfântă de la Crăciun le este dedicată celor Trei Crai de la Răsărit, de Ajunul Botezului Domnului – care încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă ce încep în Ajunul Naşterii.

Teofania sau Epifania din a 12-a zi, a Botezului, este înfăţişarea lui Iisus Hristos Magilor, în Sfântă Treime.

~ Maia Cristina Moroşanu